Acest articol contine 2 imagini:
» Bucate tradiţionale de Paşte la muzeul din Slatina
» Claudia Balaş, în tinda amenajată la muzeu
Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail
Marimea textului: 
« Alte articole din categoria Actualitate
Vechile tradiţii şi obiceiuri pascale practicate în satele din Olt sunt aduse în atenţia publicului printr-o expoziţie găzduită de Muzeul Judeţean.
Vernisajul expoziţiei „Tradiţii şi Credinţe Pascale“ a avut loc ieri, la eveniment, directorul Muzeului Judeţean Olt, Laurenţiu Guţică-Florescu, arătând că obiectivul expoziţiei, deschisă în Joia Mare (Joia Patimilor sau Joia Neagră), este acela de a promova şi populariza vechile tradiţii şi credinţe practicate în sate. Specialiştii instituţiei au reconstituit două interioare ţărăneşti tradiţionale. Este vorba de o tindă sau, cum i se mai spune în satele Oltului, „la foc“ şi o odaie, camera bună, rezervată oaspeţilor. Tinda, al cărei rol este de depozit al unor obiecte de uz gospodăresc, dar şi de bucătărie, a fost amenajată special în spiritul Sărbătorii Paştelui. Unul dintre obiceiurile prezentate este pomana făcută în memoria celor trecuţi la cele veşnice, în Joia Mare. Se crede că, în această zi, se deschid mormintele şi spiritele celor adormiţi vin la familiile lor şi petrec Paştele cu cei vii, unde rămân până la Rusalii. Altă credinţă este aceea că vin „joimăriţele“ şi verifică dacă femeile şi fetele şi-au tors cânepa. Menirea lor este să le pedepsească pe cele leneşe. În comuna Izbiceni, obiceiul a supravieţuit sub forma colindului „Câlţii mâţii“. Încondeierea ouălor, obicei precreştin perpetuat peste timp, este una dintre cele mai reprezentative tradiţii practicate în satele judeţului Olt.
Obiceiuri reconstituite de muzeografi
Muzeograful Claudia Balaş a precizat că au fost reconstituite cu ajutorul obiectelor din patrimoniul muzeului majoritatea obiceiurilor tradiţionale de Paşte practicate în judeţul Olt. La loc de cinste, în centrul odăii, a fost aşezată o masă cu bucate tradiţionale de Paşte, dar nu au fost uitate nici momentele pregătitoare ale bucatelor tradiţionale. Astfel că, în tindă, putem vedea o vatră, ţest, pirostrii şi alte elemente cu ajutorul cărora gospodinele pregăteau pâinea, cozonacii şi restul preparatelor pascale.
A fost prezentat şi obiceiul dăruirii de ouă la masă în ziua de Paşte de către fini naşilor, dar mai ales, la horă, de către fete feciorilor. Astăzi, obiceiul dăruirii a cunoscut modificări şi au apărut şi sărbători săteşti de ciocnire a acestora. Adevărate întreceri sunt şi pentru a realiza ouă cât mai ingenios încondeiate. Semnificaţia diferitelor motive „scrise“ are rădăcini străvechi. Printre acestea, amintim motivul solar (ca simbol al primăverii, al luminii şi al bucuriei de viaţă), „calea rătăcită“, „hora“, „Naşterea Domnului“, crucea sau „Scena Învierii“. Deşi este un obicei practicat în special de femei, în centrul de ceramică de la Oboga el este practicat şi de bărbaţi, care s-au inspirat din motivele ornamentale de pe ceramică (faima încondeierii aparţine familiilor Tudor Diaconeasa, Vlad şi Matei Marin).
Spălatul feţei de Paşte aduce sănătate
Alt obicei prezentat este spălatul ritual pe faţă în dimineaţa de Paşte. El se face într-un vas în care s-a pus apă neîncepută, un ou roşu şi un ban de argint pentru a fi sănătoşi tot timpul anului. Tot sănătate aduce şi călcatul pe iarbă proaspătă şi pe o bucată de metal în dimineaţa Paştelui, imediat după întoarcerea de la slujba de Înviere.
Obiceiul reconstituit, mai detaliat, în expoziţie este cel practicat a doua zi de Paşte, când fetele se îmbrăcau cu cămăşi, zăvelci, poale şi marame, lucrate pe „furiş“, ca să nu aibă nimeni modelul respectiv. În felul acesta, fetele îşi demonstrau măiestria în domeniul cusutului şi ţesutului.
Sunt prezentate în expoziţie numeroase costume populare de sărbătoare din toate zonele etnografice ale judeţului Olt, Câmpia Boianului şi Câmpia Romanaţilor. Pot fi admirate frumoase marame din borangic, piese specifice pentru găteala capului, cămăşi cu ornamente alese în război sau cusute, zăvelci, boşcele sau catrinţe. În tonalităţi de roşu, adesea cu motive antropomorfe şi zoomorfe, boşcelele din Romanaţi se deosebesc de cele din nordul judeţului, la care strălucirea fluturilor, a firului metalic şi a mărgelelor multicolore se împleteşte armonios cu tonalităţile de albastru.
Mai este prezentată în expoziţie şi o frumoasă colecţie de bijuterii din argint şi aramă, lucrate de meşteri locali, lese din mărgele multicolore şi salbe din monede diferite. Prin această expoziţie, care va fi găzduită pe parcursul unei luni, Muzeul Judeţean Olt doreşte să popularizeze cele mai reprezentative piese etnografice din colecţiile deţinute, obiecte de patrimoniu care se remarcă atât prin autenticitate, cât şi prin măiestria meşterilor creatori, adevăraţi exponenţi ai civilizaţiei populare româneşti.
Vizualizari: .
GAZETA de OLT nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.
Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.
Semnaleaza nereguli »
