Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

• Cristina Irina Anghel spune că va merge până la capăt, pentru că Ministerul de Finanţe refuză să pună în aplicare o hotărâre judecătorească

Învăţătoarea Cristina Irina Anghel din Caracal se află în greva foamei de mai bine de două săptămâni, protestând astfel pentru că Ministerul de Finanţe refuză să pună în aplicare o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. Cristina Anghel a iniţiat procesul în 2001, cerând să fie despăgubită pentru casa de care tatăl său a fost deposedat. A obţinut hotărârea în 2005, când s-a stabilit că trebuie să primească aproximativ un miliard şi jumătate de lei. În 2007 hotărârea a fost învestită cu titlu executoriu, numai că Ministerul de Finanţe nu s-a grăbit s-o execute. Pe 20 aprilie a hotărât să intre în grevă, anunţându-şi intenţia, prin e-mail, mai tuturor instituţiilor statului. La mai bine de două săptămâni de la iniţierea protestului, a obţinut răspunsuri de la doar două-trei instituţii.

• „Nu vreau să mă sinucid, sunt un om cu credinţă în Dumnezeu“
Cristina Anghel mărturiseşte că niciun moment nu s-a gândit că s-ar putea ajunge aici. A intrat în greva foamei pe 21 aprilie, hotărând să rămână la domiciliu, pentru a putea avea legătură cu cei de la care aşteaptă răspunsuri. Aşa şi-a petrecut Paştele, aşteptând ca lumea să se dezmeticească din chiolhanuri şi să-şi amintească, poate, că cineva le-a cerut un moment de atenţie. „Am stat toate zilele astea trimiţând mesaje şi aşteptând un răspuns. Am văzut pe toate televiziunile cum cele mai importante ştiri sunt despre ce se vinde în supermarket, ce cumpără românii, ce mănâncă şi ce beau. Vă spun sincer, îmi venea să sparg ecranul, gândindu-mă că un om moare de foame lângă ei şi nimeni nu reacţionează. Pentru că am trimis mesaje la toate ziarele şi televiziunile. Am înţeles ce se poate întâmpla la o televiziune comercială, dar n-am priceput de ce nici televiziunea publică nu reacţionează. Am scris şi Cancelariei Patriarhiei şi nici de aici n-am primit nimic. Nu vreau să mă sinucid, sunt un om cu credinţă în Dumnezeu“, îşi povesteşte învăţătoarea experienţa.
Deşi pare de necrezut, cu atât mai mult după tragica experienţă a tânărului care s-a stins în Polonia, încercând să atragă atenţia, tot prin greva foamei, asupra nevinovăţiei sale, nici societatea civilă nu s-a înghesuit să se aplece asupra celor semnalate. „N-am primit nici măcar un telefon. Astăzi m-au sunat, însă, copiii de la şcoală, îngrijoraţi, cărora le-am spus că sunt puţin bolnăvioară, dar că am să mă întorc la ei“, şi-a continuat Cristina Anghel mărturisirea.

• „I-am răspuns la toate întrebările, atrăgându-i atenţia că se supune la riscuri enorme“
Deşi protestul a început în 21 aprilie, Cristina Anghel a început să fie monitorizată la câteva zile. Starea sa de sănătate se degradează pe zi ce trece. Femeia a pierdut, după cum declară, 9 kilograme în timpul scurs de la începutul grevei, iar marţi noaptea a trăit cele mai grele momente din ultima perioadă, acuzând stări de rău şi insomnie. „A trimis un e-mail şi la Ministerul Sănătăţii, iar astăzi (ieri – n.r.) eu i-am trimis răspuns la toate întrebările puse. I-am atras atenţia că se supune la riscuri enorme, printre care insuficienţa renală acută, tulburare de ritm, slăbire marcată cu edeme esenţiale, lipotimie, demenţă, se poate ajunge până la decerebrare“, a declarat directorul ASP, dr. Dana Conea.
Ieri, la Autoritatea de Sănătate Publică s-au întâlnit reprezentanţii mai multor instituţii pentru a lua în discuţie cazul, printre care Serviciul Judeţean de Ambulanţă şi Colegiul Medicilor. Convenţia a fost ca, astăzi, la domiciliul pacientei să se deplaseze din nou o echipă mixtă, formată din personal medical şi un asistent social, iar asistentul să o supravegheze, de acum, permanent. Dacă nivelul glicemiei va scădea sub 0,8, va fi transportată la Unitatea de Primiri Urgenţe, iar la o valoare de 0,6 va fi hrănită artificial prin intermediul perfuziilor.