600 de mii de oameni pe străzile României. Cei de la putere încă nu au pe cine să piardă

600 de mii de oameni pe străzile României.  Cei de la putere încă nu au pe cine să piardă

Îi place Ceea ce era nou nu era demonstrația în sine. De luni de zile, opinia publică românească se mobilizează spontan împotriva guvernului dominat de Partidul Social Democrat post-comunist, care a câștigat alegerile parlamentare din toamna lui 2016, după o campanie extrem de populistă. Demonstrațiile adună în mod repetat mulțimi uriașe de participanți în București și în alte orașe. Deja pe 5 februarie 2017, aproape 600.000 de oameni au ieșit în stradă în toată țara, care are o populație aproape de două ori mai mare decât a Poloniei.

Furia activă a unei mari părți a societății românești a declanșat eforturile partidului de guvernământ de a atenua lupta împotriva corupției. Aceste acțiuni par o glumă întunecată în România, care este acuzată că răspândește corupția ca principală slăbiciune a țării. Chiar și aliații săi occidentali cei mai simpatici, Uniunea Europeană și NATO, îl acuză de acest lucru.

Însă partidul de guvernământ știe ce să facă, pentru că mediul său politic este cel mai riscat în urma investigațiilor privind scandalurile de corupție din deceniile de la căderea dictaturii Ceaușescu. În cei câțiva ani de tranziție care au urmat căderii acesteia, post-comuniștii au preluat în mare măsură controlul asupra economiei și administrației, iar până astăzi, la nivel central și mai ales local, controlează unele structuri statale vulnerabile la tentațiile corupției.

Însuși liderul PSD Livio Dragnea conduce astăzi coaliția de guvernământ „de pe bancheta din spate” în calitate de președinte al Camerei Deputaților. Președintele României, Klaus Iohannis (un politician foarte pro-european din minoritatea germană) a refuzat să-l numească prim-ministru deoarece șeful PSD a fost supus unei pedepse valabile cu suspendare pentru abuz de putere de când era președinte. De la guvernul local din zona Taylorman. El se confruntă acum cu o altă sentință, neîncă definitivă, într-un dosar de corupție, care l-ar putea duce – după a doua sentință – la închisoare.

În ultimii ani, lupta împotriva corupției din România a căpătat o mare putere datorită activităților Direcției Naționale Anticorupție – instituție de procuror specializată condusă cu mâna de fier de tânăra procuror Laura Codruță Kovesi. Doamna Kovesi a adus în judecată zeci de foști și actuali oficiali ai guvernului local, membri ai parlamentului, miniștri și chiar mai mulți prim-miniștri. Activitățile sale au fost un ghimpe în spinarea social-democraților la putere astăzi.

READ  În anul 2022, ea conduce capitala națională

Kovesi i-a urmărit pe politicieni din toate partidele pentru că era posibil să găsească oameni corupți în toate. Dar oamenii post-comuniști de astăzi la putere se simt deosebit de amenințați, acuzându-i de o vânătoare de vrăjitoare motivată politic pentru social-democrație. La începutul lunii iulie 2018, au reușit să o forțeze să demisioneze.

Poate că acest succes i-a încurajat atât de mult încât au decis să ofere o rezistență mai decisivă mișcării masive de demonstrație anti-guvernamentală. Cursul brutal al evenimentelor din Piața Victoriei din București în seara zilei de 10 august pare să fi fost rezultatul unei decizii luate de cei de la putere. Nu există dovezi concludente în acest sens, dar există o mulțime de dovezi circumstanțiale.

Majoritatea covârșitoare a celor 100.000 de manifestanți care au cerut demisia guvernului au fost foarte pașnice, ca de obicei. Ca de obicei, au apărut și grupuri de răzvrătiți care au atacat forțele de jandarmerie care protejează Prim-ministrul. Însă, la demonstrațiile anterioare, jandarmii nu s-au lăsat provocați. De data aceasta, încă de la început, aceștia s-au comportat agresiv nu doar față de revoltații care i-au atacat (poate – surprinzător – ceva mai numeroși și mai bine organizați decât înainte), ci și față de cei mai apropiați manifestanți, care au fost înconjurați de nori de gaze lacrimogene.

Adevărata dramă a început însă după ora 23.00, pe care autoritățile l-au desemnat drept finalul demonstrației. Jandarmii au atacat cu brutalitate manifestanții cu intenția clară de a dispersa în forță demonstrația, folosind tunuri cu apă, gaze lacrimogene și bastoane. Manifestanții nu le-au rezistat, iar sub presiunea unei violențe uluitoare, s-au retras rapid pe străzile din jur. Nu s-au lăsat provocați.

Deci, dacă intenția guvernului a fost să discrediteze protestatarii drept anarhiști agresivi, a eșuat. Însă, dacă peste patru sute de persoane au fost nevoite să solicite ajutor medical (inclusiv zeci care au fost duși la spital), înseamnă că intervenția jandarmeriei a fost extrem de brutală. Deși zeci dintre ei s-au numărat și printre răniți, ei au fost victime ale atacurilor unor misterioși revoltători, nu a celor aproape o sută de mii de protestatari pașnici.

Bucureștiul este în stare de șoc de câteva zile, iar ceea ce s-a întâmplat este aproape singurul subiect din mass-media. Președintele României Klaus Iohannis a condamnat imediat intervenția brutală a jandarmeriei. Procurorul Augustin Lazăr a anunțat că Parchetul face o anchetă imparțială pentru a explica modul în care au avut loc astfel de evenimente oribile. A fost atrasă atenția publicului și declarația coordonatorului activităților a o mie de jandarmi care se aflau în Piața Victoriei din București pe 10 august:

READ  Bulgaria sa alăturat Fondului Three Seas, va lucra cu 20 de milioane de euro - Inwestycje.pl

Maiorul Laurentio Casan și-a cerut scuze manifestanților pașnici care au suferit din cauza intervenției forțelor de jandarmi.

Livio Dragnea, liderul Partidului Social Democrat și al coaliției de guvernământ, se află în vacanță la Marea Neagră și se pregătește de nunta fiului său, pe care o va sărbători la sfârșitul lunii. La 15 august, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, a rostit la televiziune o evlavioasă adresa neamului, inclusiv un salut către Marina Română, care își sărbătorește în acea zi sărbătoarea.

Dragnea nu poate fi însă sigur de el. Nu numai că este urmărit de instanțe, dar se confruntă cu opoziție în cadrul partidului său. După evenimentele din 10 august, distinsa noastră tovarășă Ecaterina Andronescu (fostul ministru al Educației) a cerut public demisia președintelui partidului. Evenimentele petrecute în Piața Victoriei cu siguranță nu l-au ajutat. Popularitatea partidului de guvernământ a scăzut semnificativ (până la 25% conform unor surse), deși nu semnificativ, deoarece guvernul oferă încă neobosit cele mai elementare beneficii populației: creșterea pensiilor și a salariilor publice. Guvernul are bani pentru că economia românească este în prezent într-o poziție foarte bună.

Dacă ți-e frică, mergi la Bruxelles. Șefa guvernului, Viorica Dăncilă (o colaboratoare deosebit de loială a liderului Partidului Social Democrat), a trimis o scrisoare președintelui Comisiei Europene, prin care îl informa despre o tentativă la București de a răsturna cu forța autoritățile legale. La care forțele de ordine au răspuns corespunzător, iar președintele Klaus Iohannis i-a îndemnat pe manifestanți să-și continue ostilitățile. Sosirea acestor corespondențe a fost anunțată doar în capitala Uniunii Europene, pentru că însăși premierul nu a recunoscut că le-a trimis în țară.

Manifestația din 10 august a fost unică dintr-un alt motiv. Principalul său inițiator au fost organizațiile cetățenilor români care locuiesc în străinătate. Astăzi, sunt peste două milioane, majoritatea în Europa de Vest. Printre aceștia, sunt mulți care au plecat la muncă, dar nu intenționează să rupă legăturile cu țara în care au familii și să trimită în mod regulat ajutoare financiare. Sunt o forță care depinde de peisajul politic al României. Au fost, în special, prin votul în instituțiile românești din străinătate și agitarea familiilor lor din țară, ceea ce a dus la alegerea primarului Sibiului, Klaus-Werner Iohannis, un politician din minoritatea germană, în urmă cu patru ani. Pentru a lupta împotriva corupției și a altor boli din viața publică.

Pe 10 august, românii din străinătate au sosit la București și, deși au fost doar câteva mii, aceștia au avut ocazia să dea tonul mesajului manifestației 100.000 în mass-media. „Am plecat la muncă în străinătate, dar vrem să ne putem întoarce într-o țară normală și mai bună”, le-au spus reporterilor de la televiziunea publică română, care a relatat în mod obiectiv evenimentele din Piața Victoriei. „O demonstrație de expatriați a fost atacată”, au spus comentatorii antiguvernamentali din alte mass-media cu patos oarecum exagerat.

READ  Războiul din Ucraina. Experți: Poate fi prea târziu în curând

Scena politică de după bătălie este neclară. Conducătorii sunt dezastruos de rușinos în ochii unei mari părți a societății care doresc modernizarea cinstită a României după bune modele vest-europene. Cu toate acestea, cinicii social-democrați post-comuniști par să nu aibă pe cine să piardă.

Principala grupare de opoziție, de lungă durată și respectat Partidul Național Liberal, menține un sprijin bun în societate, dar are un program foarte vag anunțat de lideri lipsiți de carisma și nu sunt în măsură să atragă un grup mai larg de alegători. Uniunea pentru Salvarea României, un grup nou, oarecum anti-regim, care a intrat în parlament cu mai bine de un an în urmă pe locul trei, pledează pentru lucrurile potrivite în general, dar este inept când vine vorba de a conduce o rebeliune politică. Restul sunt partide vagi, fără ambiții în afară de a încerca să-și păstreze mai mult sau mai puțin mandate parlamentare.

Ce se va întâmpla în România? Dacă guvernul supraviețuiește nevătămat crizei provocate de intervenția Jandarmeriei din 10 august, atunci se poate. Guvernarea social-democraților ar putea lua atunci o formă ceva mai autoritara, iar Dragnea însuși s-ar putea salva ca șef neoficial al statului. Cu toate acestea, sunt posibile scenarii mai blânde. Puteți înlocui premierul cu a patra persoană în ultimii doi ani, sau schimbați niște miniștri, sau chiar să vă despărțiți de liderul carismatic al cărui apel nu mai tentează pe toți cei din partid. Esența problemei este menținerea puterii.

Manifestările au încetat deocamdată. Pe 17 august, în Piața Victoriei s-au prezentat doar 500 de oameni purtând măști de gaz.

Bogomil Loft – autorul este un publicist independent. În anii 1993-1999 a fost Ambasador al Republicii Polone în România

Podul Bogomil

Jurnalistă independentă, fost ambasador al Republicii Polone în România (1993-1999) și Moldova (2010-2012). Autor al cărții „A Roman Chases a Happy Ending” (Editura Cherny).

Copyright © 2016 – 2023. Realizat cu drag de echipa OKO.press. Toate drepturile rezervate.

Bona Dea

"Creator. Bursă de alcool. Maven web extrem de umil. Scriitor rău. Tv ninja."

Related Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Read also x