Gentiloni a declarat că statele membre trebuie să îndeplinească câteva repere cheie înainte de a atrage mai mulți bani din fondul Covid-19 de 800 de miliarde de euro. El a adăugat că aceste realizări includ reforme anticorupție, măsuri antifraudă și standarde administrative adecvate.

„Avem îngrijorări cu privire la situația din unele state membre”, a declarat el într-o audiere în Parlamentul European, fără a intra în detalii.

Gentiloni a citat măsuri specifice pentru apărarea statului de drept ca parte a așa-numitelor „recomandări specifice fiecărei țări” legate de planurile de redresare pentru apărarea dreptului UE.

Cu toate acestea, el a spus că toate statele membre se opun sistemului și neagă existența dublei standarde cu Ungaria și Polonia, așa cum a argumentat adesea la Budapesta și Varșovia.

Între timp, deputații au fost nemulțumiți de lipsa detaliilor.

„Banii pot curge numai atunci când regulile, statul de drept și valorile europene sunt respectate”, a declarat deputatul român de centru-dreapta Siegfried Morigan din grupul Partidului Popular European (PPE).

„Trebuie să știm mai multe despre planurile care nu au fost aprobate”, a spus el pentru Gentiloni.

Chiar și frustrarea a unit guvernul polonez și partidele de opoziție.

Parlamentarul polonez Bogdan Rozoka din partidul conservator de drept și dreptate a declarat că țara sa a fost maltratată.

„Nu există niciun motiv real pentru a nu adopta planul, […] Spune-le colegilor săi că nu poți trata un întreg membru al sindicatului în acest fel.

Și i-a amintit deputatului Jan Ulbricht de opoziția poloneză Platforma civică Gentiloni că guvernul PiS a acuzat comisia de a purta un „război mixt” cu Varșovia.

Ulbricht a declarat că comisia ar trebui să explice cererile sale de la Varșovia, astfel încât parlamentarii de opoziție ca el ar putea „aborda acest lucru”. [PiS] Naraţiune”.

„Pentru a ști unde se află problema, trebuie să știm faptele”, a spus Ulbricht lui Gentiloni.

„cerințe”

Din cauza refuzului Varșoviei de a pune în aplicare decizia Curții Europene de Justiție, planul polonez a fost suspendat vara trecută.

Principalul obstacol îl constituie organul disciplinar polonez al Curții Supreme, a cărui activitate, în opinia Curții Europene de Justiție, este încălcarea legislației UE.

Comisia a solicitat Curții Supreme a UE să amendeze Polonia pentru nerespectare.

În Ungaria, corupția a fost principala problemă.

Comisia a crescut presiunea asupra Ungariei pe măsură ce relațiile s-au deteriorat.

Cu toate acestea, guvernul de dreapta al premierului Viktor Orban a escaladat recent tensiunile cu Bruxellesul prin introducerea de noi legi anti-LGBT care contravin valorilor UE pentru protejarea minorităților.

Comisia îi cere lui Orban să ofere garanții privind „măsuri hotărâte și sistematice” pentru „urmărirea corupției la nivel înalt” care, potrivit unui raport anterior, „lipsește” în trecut.

Un al doilea termen limită anterior a expirat luna trecută pentru ca comisia și guvernul ungar să ajungă la un acord asupra unei soluții, dar executivul UE nu a precizat când se vor încheia discuțiile.

Până în prezent, Comisia a aprobat 22 din cele 25 de planuri raportate din 27 de țări ale UE. Olanda și Bulgaria nu și-au prezentat încă planurile, deoarece își vor forma guvernele după alegeri.

Consiliul statelor membre a dat undă verde pentru finanțarea inițială către 19 țări, cu peste 51 de miliarde de euro plătite până în prezent 16 state membre.

Pe lângă planurile de redresare poloneze și maghiare, Comisia studiază în prezent planul suedez.